Saturday, November 22, 2008

Bichir

citesc de obicei editorialele din evenimentul zilei si de fiecare data mi-am propus sa amintesc de un anumit ziarist, combativ dealtfel, si pe care il apreciez intr-o oarecare masura - florian bichir. m-a uimit virulenta cu care a infierat acel caz in care fetita de 11 ani violata de unchiul ei a avortat intr-o clinica din anglia; un scurt atac la adresa unchiului, dupa care hai sa dam in parintii fetitei - cum de a putut sa avorteze, cum de s-au gandit la asa ceva, sper sa imi amintesc bine articolul, cum imi amintesc de obicei ceea ce ma marcheaza, fie in mod pozitiv, fie in mod negativ. A fost in mod evident negativ, mi-am amintit de el cand se plangea referitor la o intalnire de-a lui cu becali.
ma uimeste in aceeasi masura in care m-a uimit si furia proletara cu care ct popescu infiera atitudinea gimnastelor care au pozat mai mult sau mai putin nude - simbolurile nationale pe care nimeni nu da doi bani, pe care toata lumea le aduleaza 10 minute, cat sunt acolo pe podium si, eventual, inca 5 minute daca reusesc sa castige vreo medalie, iar apoi le uita pana peste 4 ani cand sunt din nou jocuri olimpice.
s-a uitat complet de furia impotriva nesimtirii, impotriva atitudinilor profund religioase - religia e o moneda puternica in aceste momente - castiga teren si va castiga si mai mult in masura in care educatia lasa de dorit (cu exceptia unei singure materii, desigur) ; religia nu poate fi atacata, iar atacurile sau crimele realizate in numele acestui inalt ideal care este idolatrizarea unor concepte mai mult sau mai putin intelese ssunt cu siguranta justificate
superstitiile nu vor disparea - varfele comunitare nu vor disparea, nesimtirea nu va disparea in viitorul apropiat din existenta noastra zilnica, pentru ca sunt strans legate una de cealalta, sunt arhaisme care, teoretic si filosofic vorbind, pot parea ca asigura o oarecare atractivitate pentru o comunitate scelerata dar care s-au integrat in religie, fac parte din viata de zi cu zi si nu vor disparea niciodata atata timp cat o schimbare radicala nu va afecta societatea in care traim.