Saturday, November 22, 2008

Bichir

citesc de obicei editorialele din evenimentul zilei si de fiecare data mi-am propus sa amintesc de un anumit ziarist, combativ dealtfel, si pe care il apreciez intr-o oarecare masura - florian bichir. m-a uimit virulenta cu care a infierat acel caz in care fetita de 11 ani violata de unchiul ei a avortat intr-o clinica din anglia; un scurt atac la adresa unchiului, dupa care hai sa dam in parintii fetitei - cum de a putut sa avorteze, cum de s-au gandit la asa ceva, sper sa imi amintesc bine articolul, cum imi amintesc de obicei ceea ce ma marcheaza, fie in mod pozitiv, fie in mod negativ. A fost in mod evident negativ, mi-am amintit de el cand se plangea referitor la o intalnire de-a lui cu becali.
ma uimeste in aceeasi masura in care m-a uimit si furia proletara cu care ct popescu infiera atitudinea gimnastelor care au pozat mai mult sau mai putin nude - simbolurile nationale pe care nimeni nu da doi bani, pe care toata lumea le aduleaza 10 minute, cat sunt acolo pe podium si, eventual, inca 5 minute daca reusesc sa castige vreo medalie, iar apoi le uita pana peste 4 ani cand sunt din nou jocuri olimpice.
s-a uitat complet de furia impotriva nesimtirii, impotriva atitudinilor profund religioase - religia e o moneda puternica in aceste momente - castiga teren si va castiga si mai mult in masura in care educatia lasa de dorit (cu exceptia unei singure materii, desigur) ; religia nu poate fi atacata, iar atacurile sau crimele realizate in numele acestui inalt ideal care este idolatrizarea unor concepte mai mult sau mai putin intelese ssunt cu siguranta justificate
superstitiile nu vor disparea - varfele comunitare nu vor disparea, nesimtirea nu va disparea in viitorul apropiat din existenta noastra zilnica, pentru ca sunt strans legate una de cealalta, sunt arhaisme care, teoretic si filosofic vorbind, pot parea ca asigura o oarecare atractivitate pentru o comunitate scelerata dar care s-au integrat in religie, fac parte din viata de zi cu zi si nu vor disparea niciodata atata timp cat o schimbare radicala nu va afecta societatea in care traim.

3 comments:

Anonymous said...

Incep cu sfarsitul pentru ca negatia sfarsitului prin contra-exemplu mi se pare mai importanta.
Nu s-a uitat complet de furia impotriva nesimtirii. Doua exemple scurte:
1) Spot cu un tip cu masina de lux care fumeaza in masina, oprit la semafor. Un alt ins langa fereastra sa inhaleaza vrand-nevrand fumul. Tipul termina tigarea , o stinge si o arunca plin de dispret pe trotuar. Tipul de pe trotuar izbucneste de furie, smulge
cosul de gunoi plin si i-l toarna in cap si
2) Reclama la Petrom care se termina cu " am pus vopsea de la mine ca mi-s dragi
astia mici", muncitorul care vopseste din banii lui terenul de fotbal al copiilor din cartier.
A inceput sa se spuna tot mai des ca Romania va creste prin bun simt si responsabilitate si dupa momentul in care au atras atentia, unii dintre noi au si trecut la fapte. Pana cand insa nu ne vor mai imbranci semenii nostri ca sa ia loc inaintea noastra in metrou poate vor mai trece ani buni in care ne vom lovi de "Dorele, prinde mingea", insa speranta exista.

Ocolesc subiectul religiei pentru ca este sensibil si ajung la copii violati si gimnaste. Inteleg indignarea ta, insa oamenii
privesc aceste situatii remarcabile din unghiuri particulare. De exemplu mie mi se pare de neconceput sa-ti vinzi durerea si umilinta televiziunilor, sa accepti sa fie expusa si exagerata, repetata si comentata in public cu scopul de a obtine finantare pentru un avort in Anglia sau alte avantaje materiale. Nu este vorba aici de a apela la protectia sociala, de a convinge colegiul medicilor romani de necesitatea operatiei.Imi amintesc cu neplacere parintii fetitei dorindu-si in primul rand calatoria in afara tarii, stirea repetata si detaliata, ecografia copilului ce urma sa fie omorat, toate acestea m-au umplut de scarba. E drept tragica in sine, intamplarea a atras dupa ea si mai multa nesimtire.

Vehementa impotriva gimnastelor, mai mult sau mai putin nude. Vin si particularizez pentru ca azi imi permit sa fiu subiectiva. Daca eu as poza nud seful probabil m-ar trimite la psiholog. Daca si colega DBA ar poza nud, cazurile noastre ar fi probabil analizate impreuna si separat, psihologul ar incerca sa gaseasca o legatura intre ele in context sa vada cum munca noastra poate prea stresanta ne impringe la astfel de actiuni hazardate. Daca insa si ceilalti colegi DBA, sysadmini, consultantii si project manageri ni s-ar alatura si am poza toti nud, cazul ar deveni deja "de echipa" si ar viza compania. Analiza lui s-ar extinde la intreaga nisa din industria noastra si ar fi raportata in contextul crizei economice din Bucuresti, Romania, EMEA. Eu zic ca gesturile de echipa nu pot fi tratate altfel decat sunt nici scoase din contextul de echipa, iar treaba analistilor e sa analizeze, nu se pot impiedica s-o faca. Poate ca CTP tocmai de asta infiera- terminase o analiza care nu a dus nicaieri. O poza nud este ceva personal si "uman", nevoia cuiva de a-si demonstra frumusetea, umanitatea, libertatea. O poza a unei echipe de gimnastica dezbracate devine ceva hidos, iar urmatorul cuvant poate fi nesimtire. Nu cumva revolta de care vorbesti tu era tocmai impotriva nesimtirii?

Sunt de acord ca schimbarea radicala e necesara, dar cum? Eu ce trebuie sa fac? :)

Alex said...

bine, cu siguranta ca speranta exista - eu as fi ultimul care sa sustin ca nu e nici o speranta (desi uneori tind sa devin sceptic). revenind, combat contraexemplele, deoarece asa se intelege mai bine indignarea la adresa ziaristului - nu in general, ci doar in acest caz particular - acea fetita nu era asistata de nici un doctor din Romania - de ce? pentru ca nu isi asuma raspunderea, pentru ca legea romaneasca nu permite medicilor mai multe in situatii speciale, pentru ca in continuare la noi la sat este o atmosfera de 1850-1900, desi au televizor si cablu, desi au rude care muncesc in Italia, desi sunt cosmopoliti - sa nu exageram, suntem totusi acasa. Daca ramanea aici si se baza pe asistenta statului, autoritatilor, oamenilor, nastea copilul si ramanea cu el. pentru ca a ramas aici, rudele ei ii invinovatesc pe ea si pe parintii ei ca au mediatizat cazul, fortand astfel si condamnarea obsedatului sau unchi - cum si-au permis ei, ca din cauza lor face puscarie... Romania, orice alt comentariu, la momentul curent este inutil

Anonymous said...

Acea fetita nu era asistata de nici un doctor din Romania poate pentru ca nu primise educatia necesara pentru a-si semnala la timp problema sau poate ca parintii ei nu au stiut cum si cui sa aduca la cunostiinta cazul lor. Poate. Sunt de acord ca lipsa educatiei in general si in particular a educatiei sexuale este o problema reala in Romania si ca lucrurile se misca greu.

Fiul meu are 11 ani si a discutat deja subiectul la scoala la ora de biologie. Oricat de dur ar suna, daca fata avea cu 2 ani mai mult, n-ar mai fi avut nici o scuza pentru acest final.

In cele din urma parintii au avut un raspuns de la colegiul medicilor din Romania si au avut de ales. Dar asta deja este detaliu si cred ca am dus problema suficient de in detaliu.

Vis-a-vis de bunul simt, prezenta sau absenta lui la romani: astazi, pentru prima data in ultimii 3-4 ani, cineva a coborat din masina mea fara sa tranteasca usa. Ma surprinde placut, credeam ca nimeni nu intelege ca Loganul nu e Dacia 1300 si se inchide chiar daca il actionezi mai cu blandete. Ceva s-a schimbat atunci in bine, si iata ca nu a trantit nimeni usa pentru asta.